Lucrari decorative sau ornamentale.

Suport perete cu iasca. In poza urmatoare este prezentat un suport rustic care poate fi folosit ca suport pentru o foare sau pentru diverse obiecte de decor. Constructia acestui produs de artizanat este destul de simpla, si anume: am folosit o iasca cu o forma de consola, care la periferie este semicirculara iar partea superioara bombata acoperita cu o crusta dura cu incretituri concentrice, partea inferiora este plana, de culoare bruna. Eu am montat-o cu partea plana in sus deci invers de cum a crescut pe copac. Dimensiuni: iasca are partea plata cu lungimea de 20 cm si latimea de 15 cm; copacelul din stanga are inaltimea de 35 cm iar cel din dreapta are inaltimea de 20 cm( de unde este prins in iasca).


Vaza rustica. In urmatoarele doua poze ii prezentata o vaza rustica pentru flori ornamentale confectionata dintr-un varf de pin , sipci , sfoara de canepa si aracet. Principiul de constructie ii destul de simplu , prima data am facut trei placi in forma de triunghi isoscel (pentru imbinarea sipcilor am folosit aracet care dupa uscare devine incolor) si pe urma placile le-am asamblat in forma de piramida (pentru imbinarea placilor am folosit sfoara de canepa). Am folosit un lac cu nuanta de nuc. Aceasta lucrare a fost expusa la Galeria de Arta Traditionala Cluj Napoca (S.C. Romanian Folk Art S.R.L.) de pe str. Napoca, nr.25.

 

Citate pe piatra. In urmatoarele 5 poze se pot vedea diferite modele de produse de artizanat la care am folosit piatra, lemn, sfoara, cosulet impletit. In prima poza am folosit o creanga dintr-un copac (insa nu stiu de ce esenta ii copacul) si o piatra plata cu grosimea de 1 cm pe care am scris urmatorul citat:" Nu conteaza ca ai cazut, atata timp cat culegi ceva de pe jos cand te ridici". In toate produsele: lemnul l-am lacuit cu lac cu nuanta de nuc iar piatra cu lac special pentru piatra.

In a 2-a poza am folosit un copacel de fag (l-am pus cu tulpina in sus deci el de fapt este sustinut de crengile copacelului, fac aceasta precizare deorece la prima impresie pare ca este o radacina) si o piatra cu grosimea de 8 mm pe care am scris:" In viata risipim ani iar la moarte cersim clipe" 

In a treia poza am folosit o creanga, piatra si soara (pentru o sustinere mai buna a pietrei)

In a 4-a am folosit doua bucati dintr-o creanga de carpen, piatra si un cosulet. Pe piatra am scris:" Secretul succesului: cazi de 7 ori, de ridici de 8 ori".

In ultima poza am folosit o bucata dintr-o creanga de brad si o piatra. Citatul folosit aici este:" Viata este o consumatie, unii consuma, altii se consuma".

  
 

Peisaj rustic 1. In poza alaturata este prezentat un peisaj rustic ,materiale folosite la acest produs le-am explicat in postarile de mai jos dar nu am explicat cum am procedat la confectionarea acestui produs. Toate componentele peisajului le-am asamblat pe o margine de brad, si anume:

-copacelul: creste in zonele muntoase in bataia vantului care si din cauza aceasta creste in aceste forme si are rezistenta la rupere destul de mare in comparatie cu grosimea crengilor. El a fost curatat de scoarta cu un cutit mic, decojirea lui se face destul de greu pentru ca scoarta nu prezinta aceea seva pe care o are alte tipuri de copaci, seva aproape ca nci nu exista; poate si din cauza faptului mediului in care traieste ,creste pe putinele locuri in care exista pamant pe stanci. Un alt motiv din care se decojeste greu este si din cauza faptului formei lui , crengile sunt curbate si prezinta tot felul de adancituri. Copacelul l-am montat pe marginea de brad gaurind marginea de brad cu un burghiu pentru lemn  cu diametru aproximativ egal cu grosimea tulpini copacelului. Si la acest produs  la toate imbinarile am folosit aracet care dupa uscare devine incolor, acest aracet este si foarte rezistent la umezeala.

-masuta cu scaunele: aici a fost mai simplu, am taiat 5 bucati dint-o creanga pentru scaune care in realitate aceste scaune is denumite boci (termen popular) si se obtin dintr-un bustean de brad. Masuta ii taiata dintr-o crenga mai groasa decat cea folosita la scaunele.

- garduletul: acest gardulet cu nuiele nu prea se mai foloseste in zona mea, tocmai de aceea incerc sa pastrez traditia prin aceste peisaje incercand sa arat oamenilor farmecul acestui tip de gard. Stalpi ( la dimensiune normala is numiti stempti) garduletului i-am taiat dintr-o creanga de corn. Cornul este un arbust mijlociu spre mare, deciduu, sau mai rar un arbore mic, cu înălțimea între 5 și 12 metri, scoarța maro închis și crenguțe verzui. Frunzele sunt opuse, cu lungimea de 4-10 cm și cu lățimea de 2-4 cm, de formă ovoidală. Florile sunt mici (5-10 mm în diametru), cu patru petale galbene, adunate în grupuri de 10-25, și înfloresc înainte ca frunzele să apară. Fructele (denumite coarne) sunt drupe roșii, alungite, de 2 cm lungime și 1,5 cm în diametru, conținând o singură sămânță. 

Pentru nuiele am folosit crengi de salcie pletoasa sau plangatoare, numele popular de "salcie" provine în limba română din latinescul salix. Ea se mai numeste si rachita, din nuielele de răchită (mai ales din răchita roșie Salix purpurea) se împletesc coșuri și papornițe. Pe malul drept al Prahovei, la km 128.5, se află o răchită (Salix fragilis L.) de aproximativ 200 de ani.Salcia conține salicina, o substanță asemănătoare acidului acetil salicilic care se găsește în aspirină. Lemnul de salcie este de calitate inferioară el neputând fi utilizat nici măcar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul), lemnul de salcie nu poate fi folosit la confecționarea bețelor de chibrituri.Tulpina, poate fi noduroasă, scoarța cu crăpături, înălțimea neatingând mai mult de 3-4 metri, dar la unele specii poate atinge până la 10-15 metri si aeriana.

Am dat gauri cu un burghiu pentru lemn , in care am montat stalpi lipindu-i cu aracet. Dupa uscarea aracetului am impletit crengile de salcie in jurul stalpilor. 

-Fantana model cumpana: pentru stalpul cumpanii am folosit o creanga de corn care are o ramificatie, pentru balansare am folosit o creanga de corn subtire. Folosesc lemn de corn deoarece este printre cele mai rezistente lemne, chiar am si citit ca ii cea mai dura esenta de lemn din Europa. Isi datoreaza duritatea cresterii foarte lente, in straturi foarte subtiri, creste pe intreg teritoriul Europei, dar se pare ca in Romania e cel mai des intalnit

Pentru galeata si contragreutate am folosit doua bucati dintr-o creanga de brad.O bucata de creanga am cioplito pentru a semana cu o galeata.

-valaul: l-am confectionat dintr-o bucata de creanga de pin, am folosit acesta esenta ca este mai moale si se poate lucra mai usor. Adancitura am realizat-o cu un cutit bine ascutit si cu ajutotul uni firez. Valaul mai este denimit si: adapatoare, uluc, jgheab, laptoc, scoc, troaca.

 Poza Folk Art. Acest ornament l-am confectionat dintr-o iasca si trei copacei. Iasca are mai multe denumiri: in Transilvania este numita cpita, in Muntenia este numita babita si in Moldova este numita bacalie. Exista si iasca care se poate manca, doar ca la noi tara nu prea se consuma, insa la americani este foarte apreciata si este numita chicken of the wood. Acest tip de ciuperca de copac se numeste iasca galbena (Laetiporus sulphureus). In Europa de Vest e vândută ca delicatesă rară, iar în America mai este numit "Puiul pădurii" sau "Creierul copacului". 

Poza peisaj rustic cu cosulet. Materiale folosite sunt: copacel, cosulet impletit, o bucata de margine de brad ,crengi si sarma pentru fantana model 'cumpana' si pentru valau(termen popula). Sinonimele de la cuvantul valau sunt: adapatoare, jgheab, laptoc, troaca, uluc, scoc. Modelele de pe marginea de brad is facute natural de o insecta denuimta car; ea este o insecta daunatoare, din ordinul coleopterelor , cu corpul paros si picioarele scurte, care traiesc in lemn si se hranesc cu acesta. Dar in acest caz nu au intrat in lemn ci doar sub scoarta acestuia ,facandu-si canale in urma procesului de hranire si aceste canale formeaza modele care se pot observa in poza.

Poza peisaj rustic. Peisaj Alex.  Aici am folosit: un copacel, o margine de brad si diferite tipuri de grengi pentru a face masuta cu scaunelele, fantana tip cumpana cu valaul si garduletul. Copacelul este de esenta carpen , care este o specie de foioase, invadatoare datorita capacitati mari de lastarire si drajonare( este procesul de a produce drajoni, care sunt lastari a unei plante crescut din radacina si din care, prin separare, se poate dezvolta o noua planta) .Inradacinarea este pivotant trasanta, creste pana la 20-25 m,este o specie rezistenta la ger si umbra, dar pretentioasa la seceta. Poate creste pe terenuri argiloase. Acest ornament rustic l-am lacuit cu lac de nuanta nucului.

Poza decoratiune(ornament) rustic. In aceasta poza este prezentat un produs de artizanat rustic la confectionarea caruia am folosit o bucata dintr-o tulpina de pin, doua bucati dint-o creanga de pin si o piatra plata cu grosimea de 5 mm. Acest pin din care am folosit aceste materiale a fost afectat de un incendiu, in urma caruia s-a uscat, cazand pe sol. Pinul (pinus silvestris) este un arbore rasinos ,conifer,caruia ii plac locurile insorite si care creste nu numai in regiunea montana ci si la altitudini mai mici. Are frunze aciculare lungi de 6-7 cm si conuri de forma globuloasa.In afara de aspect, pinul se mai remarca si prin radacina mai adanca, ceea ce il face mai rezistent in fata furtunilor. Lemnul l-am lacuit cu lac cu nuanta de nuc iar piatra cu lac de piatra. Textul scris pe piatra este un citat al lui Nicolae Iorga si anume: "In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe."

Poza ornament rustic. Poza Manescu. Pentru aceasta decoratiune am folosit: o piatra plata, copacel, o margine de molid si crengi de diferite grosimi. Crengile sunt de la un arbust cu denumirea de corn si care are lemnul foarte tare, cu frunze opuse, cu flori galbene si cu fructe rosii comestibile, ale carui frunze se intrebuinteaza la vopsit.

 Poza suport Bianca. In poza de mai jos este prezentat un produs rustic de artizanat pe care l-am confectionat din 3 crengi de brad si o bucata dintr-o margina tot de brad. Bradul este un arbore din familia pinaceelor care crește în zona muntoasă, înalt până la 50 m, cu tulpina dreaptă, cu frunzele în formă de ace de culoare verde-închis, persistente, cu florile și semințele în conuri (Abies alba); cu lemn moale, elastic, folosit în scopuri ornamentale și industriale. Acest suport poate fi folosit ca suport pentru o lumanare, ca suport pentru un ghiveci de flori de marime medie sau ca suport pentru obiecte decorative de marime mica. Nuanta lacului este cea de cires, aplicat intr-un singur strat.

                             

Poza peisaj rustic simplu.

Poza peisaj rustic. In poza de mai jos este prezentat un "peisaj rustic"(peisaj reprezinta o parte din natura care formeaza un ansamblu artistic si este prinsa dintr-o singura privire;priveliste; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultand din combinarea factorilor naturali cu factori creati de om). Copacelul este natural doar curatat de scoarta si este de esenta de fag. Pe langa copacel se mai poate observa un gardulet din nuiele, o fantana tin 'cumpana" si o masa cu scaune care is facute din boci de brad, la fel cum is facute in dimensiuni normale.
 In aceasta poza ii un alt produs de artizanat  confectionat dintr-o creanga ,noduri de brad care au fost scoase din scanduri uscate si o bucata de margina de fag.

  Peisaj rustic pe boafta. Poza  produs de artizanat rustic. 

Read More

Copacei cu flori

  Copacel Alex. In prima poza este prezentat  un copacel rustic cu flori, copacelul este de esenta de fag care a fost crescuta intr-o forma ciudata, pastrandu-i forma naturala. Pentru fixarea copacelului am folosit o bucata dintr-un trunchi de brad care din 

cauza unei rupturi a crescut intr-o forma ciudata.

  Copacel Marius. Pentru fixarea copacelului rustic cu flori din a doua poza am folosit o piatra cu multiple adancituri  si forme diverse. Pentru piatra am folosit lac de piatra, iar pentru copacel am folosit lac cu nuanta de nuc.

Copacel rustic Ancutza: in urmatoarea poza ii prezentat un copacel rustic cu flori confectionat din: un copacel de fag curat de scoarta, o bucata de margine de brad ,flori artificiale si o piatra cu striati pe ea, care ofera produsului de artizanat un aspect mai rustic. Lemnul l-am lacuit cu lac cu nuanta de cires iar piatra cu lac pentru piatra.

Copacel rustic Adriana: produsul rustic din a 4-a poza l-am confectionat din un varf de zada, o bucata de margine de brad si flori artificiale.

Copacel rustic vasc: acest produs de artizanat ii de fapt o creanga de brad care a fost afectata de vasc si astfel a crescut in aceasta forma ciudata, deci creanga de brad ii suportul produsului iar pe  ramurile vascului am pus florile. Aici am folosit un lac cu nuanta de nuc, aplicat in doua straturi pentru o mai buna a protectie a lemnului, bradul are o esenta moale fiind mai sensibil.

Copacel varf de brad. Asa cum spune si numele acest produs de artizanat l-am confectionat folosind un varf de brad si pentru suportul suportului de brad am folosit o iasca.

Copacel Luiza.

 Copacel Carnic cu iasca.

  Copacei Carnic cu piatra. La aceste produse de artizanat am folosit copacei si piatra.

 Copacel Carnic cu ciot.

Read More

Suport de flori

 

Acest suport de flori rustic l-am facut dintr-un varf gemanat de brad si o tulpina de fag, iar ca suport pentru ghivecele cu flori am folosit sipci confectionate din scandura de brad, taiata pe grosimea de 5 mm.Ii prevazut pentru 4 ghivece de marime medie. Acest varf a crescut in aceasta forma ciudata din cauza unei taieri a varfului  pentru a fi folosit ca brad de craciun; astfel prin procesul de regenerare, bradul a dat 'nastere' la doua varfuri.

Read More

Veioza rustica, Aplica rustica, Candelabru rustic

                                   Veioza casuta.

In pozele de mai jos este prezentata o veioza pe care am construit-o doar din sipci si sfoara de iuta. Iuta este o planta din familia „Malvaceae” care se cultivă pentru fibrele care se obțin din tulpina plantei care se utilizează la confecționarea frânghiilor sau unei pânze pentru saci. Fibrele de iută sunt mătăsoase la atingere si au un uşor luciu. Snururile şi frânghiile sunt realizate din materie primă naturală 100% biodegradabilă şi ecologica. Au utilităţi de uz casnic, sunt folosite în agricultură, la sere şi în industrie pentru ambalare. Frânghiile datorită aspectului sunt foarte des folosite pentru decoraţiuni interioare pentru un ambient rustic, şi sunt utilizate pentru delimitarea spaţiilor.

  Pentru realizarea acestei veioze am procedat astfel: am facut trei placi de forma unui dreptunghi pe care le-am assmblat in forma de triunghi ehilateral , cum se si poate vedea in poza alaturata. Pe urma am facut trei placi in forma de triunghi echilateral pe care le-am asmblat in forma de piramida. La fiecare imbinare am folosit sfoara de iuta. 

 Pentru fixarea duliei am folosit conductor de cupru cu diametrul de 2,5 mm, imbinarile le-am realizat cu ciocanul de lipit electric, folosind ca material de legatura cositorul. Procesul de lipire este urmatorul: se imbina sarmele, se incalzesc si atunci se foloseste sarma de cositor pentru a se "consolida" imbinarea.

Veioza radacina salcam. 

Poza corp de iluminat rusticLa urmatoarea veioza rustica am folosit o radacina de salcam sau cum i se mai spune, acat. Salcamul este un  arbore cu tulpina înaltă, cu coroana rară, constând din ramuri spinoase, cu frunze compuse și flori albe sau galbene plăcut mirositoare, grupate în ciorchine. Face parte din categoria arborilor cu lemn de esență tare, deosebit de rezistent la umezeală. Lemnul este utilizat pentru lucrări amplasate în aer liber, stâlpi de gard, construcții diverse, în industria navală și pentru fabricarea parchetului. Florile au întrebuințare în farmacia naturistă. Scoarța salcâmului conține fitotoxine. Crește spontan pe aproape orice tip de teren. Are capacitatea de a fixa azotul din atmosferă, iar semințele își păstrează mulți ani capacitatea de germinare. Am folosit un lac incolor cu nuanta de miere pentru a se evidentia cat mai bine aspectul natural al lemnului.

               

Veioza Tulpina salcie. 

Pentru veioza din poza urmatoare am folosit o tulpina de salcie care din cauza unei taieri, in urma regenerari au iesit alte "tulpini". Salcia este nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști cu ramuri lungi, subțiri și mlădioase, cu frunze lanceolate și cu flori galbene-verzui dispuse în mâțișori, care cresc la marginea apelor (Salix). Salcia are scoarta si lemnul moale si este folosita la fabricarea cribiturilor.

 

Veioza Alex. 

Poze corpuri de iluminat rustice. La aceasta lucrare am folosit o radacina de brad si un abajur format din nuiele impletite, pe care le-am lacuit cu lac cu nuanta de nuc. Înrădăcinarea bradului,  este tipic pivotantă, dar pierde cu timpul pivotul și rădăcinile laterale pătrund adânc în pământ, fapt ce determină rezistență mare la acțiunea vântului. De menționat că pe soluri superficiale pivotul se dezvoltă anevoios, sistemul devenind superficial și faptul că în primii ani rădăcina se dezvoltă greu în adâncime, puieții suferind de secetă. Acest brad a crescut pe un sol moale si namolos, in apropierea unui rau, si care din cauza unei iesiri din matca a raului a fost scos din radacina.

                                  

Veioza Boafte.
 La veioza din aceasta poza am folosit  un copacel de fag , o bucata dintr-o scandura de brad, un abajur de sticla si 4 "boafte"( termen popular). Fagul este un arbore cu scoarță netedă, albicioasă sau cenușie, cu frunze ovale, mărunt zimțate pe margini, cu lemnul tare si este utilizat în industria mobilei, printre altele. Aceste boafte "cresc" pe tulpina copacului  si s-au format prin procesul de curgere lenta a sevei. Aceasta curgere lenta a aparut in locul unde copacul a fost ranit din cauza unei lovituri sau a insectelor, in urma procesului de regenerare au rezultat aceste boafte. Pana acum am gasit acest model de boafte doar pe fag, brad si molid( pe molid am gasit doar de dimensiuni mici). Pot fi si de marime mai mare in functie de varsta copacului, un exemplu se poate vedea la categoria "Lucrari decorative sau ornamentale", produsul de artizanat "Peisaj rustic pe boafta".

 Aplica rustica Negreni. In poza alaturata este prezentata o aplica rustica confectionata dintr-o iasca si 8 copacei, la care am folosit lac cu nuanta de nuc. Aplica are un sistem simplu de prindere, fiind nevoie doar de 2 holtsuruburi in forma de "L" care se infileteaza  in perete de care se agata aplica, astfel ca holtsuruburile nu se vor vedea.

  Aplica rustica Sorin. In poza urmatoare ii prezentata tot o aplica rustica la care am folosit o radacina de brad si un abajur, dar se mai poate pune inca un abajur, in functie de preferinte. Am tratat radacina cu lac incolor pentru a se pastreze aspectul natural al ei. Dimensiunile acestui corp de iluminat rustic sunt: inaltimea=1,20 m si latime=70 cm(in partea cea mai lata).

Veioza Georgy. Aceasta  veioza am confectionat-o dintr-o iasca si  11 copacei, montati in astfel incat sa formeze un abajur. Am folosit un lac cu nuanta de pin, aplicat in doua straturi pentru o mai buna protectie. Iasca  creste un timp indelungat, durata de crestere poate atinge 30 de ani. Partea germinativa a ciupercii are o forma de consola ce are dimensiuni intre 10-30 si o grosime de pana la 20 cm. Corpul ciupercii este de o culoare cenusie deschisa, care cu timpul devine de o culoare mai inchisa pana la negru.Iasca este la periferie semicirculara, cu partea superioara bombata acoperita cu o crusta dura cu incretituri concentrice. Partea inferioara este plana, de culoare bruna, prevazuta cu pori. Deja în perioada neolitică, iasca (trama) a fost folosită la aprinderea focului. Mai târziu în evul mediu ea a fost fiartă curățită de crustă și apoi îmbibată cu o soluție de nitrat de amoniu sau urină și apoi uscată. Astfel preparată, era suficientă numai o scânteie pentru aprinderea ei. Până în secolul XIX a fost folosită în farmacie sub numele de „Fungus chirurgorum” pentru oprirea hemoragiei. Necesarul de iască a fost în acel timp foarte mare, ajungându-se la importul ei din Scandinavia. În Europa de vest iasca mai este folosită și astăzi în scop decorativ, sau în florărie la confecționarea coroanelor funerare. În România din iască se confecționează pălării, genți sau alte obiecte de artizanat pentru turiști.

      
Veioza Costy. La aceasta veioza rustica am folosit o creanga de fag ,doar curatandu-se de scoarta fara a interveni la forma naturala. Abajurul si acel suport l-am facut din sipci de brad. La aceasta veioza rustica am folosit lac cu nuanta de cires.

Veioza Elena. Aceasta veioza am facut-o dintr-o radacina de carpen, pe care am intors-o invers si pe care am montat abajurul, confectionat din sipci de brad. Suportul veiozei ii de fapt o "boafta" (teren popular) de brad.

 Veioza Timisoara. Urmatoarea veioza am facut-o dintr-o creanga de brad care a fost atacata de vasc( planta semiparazita care creste pe ramurile copacilor,cu frunze pieloase, totdeauna verzi c tulpina ramificata si cu fructul in forma de bobite albe sau galbui, folosita ca planta medicinala).

Veioza Vladi

Veioza rustica Gligor.

Veioza rustica cu etajere
  Poza corp de iluminat rustic. Aceasta veioza are inaltimea de 90 cm si am confectionat-o dintr-un varf de brad, pe care l-am montat invers decat a crescut in natura; i-am pastrat 3 crengi pentru a construi acele 3 etajere. Acesta ii varful unui brad care a fost taiat pentru a fi folosit ca material de constructie, fac aceasta precizare pentru a nu fi acuzat ca distrug padurea.

. 

   
Poza candelabru rustic.
In poza de mai jos este prezentat un candelabru rustic pe care l-am confectionat dintr-o creanga de fag, curatat de scoarta neteda, de culoare cenusie-albicioasa. Aceasta creanga este dintr-o singura bucata, aceasta ii forma ei naturala; la care i-am pus un glob de sticla.

Poza veioza rustica.
  La aceasta veioza am folosit o bucata dintr-un trunchi de brad care in urma unei rupturi a dat "nastere" acestei ciudatenii. In mijlocul ei era plina de lemn putred pe care l-am indepart cu o dalta pentru lemn pentru a ramane doar lemnul sanatos si binenteles curatat de scoarta. Acest brad a avut scoarta cu solzi poligonali din cauza varstei inaintate, care se curata foarte greu si in plus este si rasinoasa, din cauza ca lemnul era inca 'viu'. Pe acest trunchi de brad am lipit sipci pentru a masca dulia si becul dar si pentru ca lumina sa fie distribuita intr-un mod cat mai placut si mai rustic. Sipcile le-am lipit cu aracet de lemn care dupa uscare devine incolor.

  


Veioza rustica Traian.
 Pentru aceasta veioza am folosit un abajur, o radacina de molid si o bucata de scandura care prezinta o ciudatenie. Abajurul l-am facut din sipci de brad pe care le-am lipit cu aracet incolor formand astfel 3 'placi' pe care le-am aranjat in forma de triunghi si le-am legat cu sfoara subtire. Radacina este de la un molid tanar care a fost scos din radacina in urma unei defrisari de padure. Molidul este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea până la 50 m și diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu coroană piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.Înrădăcinarea este trasantă, de aceea suferind des doborâturi de vânt.

Read More