Veioza casuta.
In pozele de mai jos este prezentata o veioza pe care am construit-o doar din sipci si sfoara de iuta. Iuta este o planta din familia „Malvaceae” care se cultivă pentru fibrele care se obțin din tulpina plantei care se utilizează la confecționarea frânghiilor sau unei pânze pentru saci. Fibrele de iută sunt mătăsoase la atingere si au un uşor luciu. Snururile şi frânghiile sunt realizate din materie primă naturală 100% biodegradabilă şi ecologica. Au utilităţi de uz casnic, sunt folosite în agricultură, la sere şi în industrie pentru ambalare. Frânghiile datorită aspectului sunt foarte des folosite pentru decoraţiuni interioare pentru un ambient rustic, şi sunt utilizate pentru delimitarea spaţiilor.
Pentru realizarea acestei veioze am procedat astfel: am facut trei placi de forma unui dreptunghi pe care le-am assmblat in forma de triunghi ehilateral , cum se si poate vedea in poza alaturata. Pe urma am facut trei placi in forma de triunghi echilateral pe care le-am asmblat in forma de piramida. La fiecare imbinare am folosit sfoara de iuta. 
Pentru fixarea duliei am folosit conductor de cupru cu diametrul de 2,5 mm, imbinarile le-am realizat cu ciocanul de lipit electric, folosind ca material de legatura cositorul. Procesul de lipire este urmatorul: se imbina sarmele, se incalzesc si atunci se foloseste sarma de cositor pentru a se "consolida" imbinarea.
Veioza radacina salcam.
Poza corp de iluminat rusticLa urmatoarea veioza rustica am folosit o radacina de salcam sau cum i se mai spune, acat. Salcamul este un arbore cu tulpina înaltă, cu coroana rară, constând din ramuri spinoase, cu frunze compuse și flori albe sau galbene plăcut mirositoare, grupate în ciorchine. Face parte din categoria arborilor cu lemn de esență tare, deosebit de rezistent la umezeală. Lemnul este utilizat pentru lucrări amplasate în aer liber, stâlpi de gard, construcții diverse, în industria navală și pentru fabricarea parchetului. Florile au întrebuințare în farmacia naturistă. Scoarța salcâmului conține fitotoxine. Crește spontan pe aproape orice tip de teren. Are capacitatea de a fixa azotul din atmosferă, iar semințele își păstrează mulți ani capacitatea de germinare. Am folosit un lac incolor cu nuanta de miere pentru a se evidentia cat mai bine aspectul natural al lemnului.
Veioza Tulpina salcie.
Pentru veioza din poza urmatoare am folosit o tulpina de salcie care din cauza unei taieri, in urma regenerari au iesit alte "tulpini". Salcia este nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști cu ramuri lungi, subțiri și mlădioase, cu frunze lanceolate și cu flori galbene-verzui dispuse în mâțișori, care cresc la marginea apelor (Salix). Salcia are scoarta si lemnul moale si este folosita la fabricarea cribiturilor.
Veioza Alex.
Poze corpuri de iluminat rustice. La aceasta lucrare am folosit o radacina de brad si un abajur format din nuiele impletite, pe care le-am lacuit cu lac cu nuanta de nuc. Înrădăcinarea bradului, este tipic pivotantă, dar pierde cu timpul pivotul și rădăcinile laterale pătrund adânc în pământ, fapt ce determină rezistență mare la acțiunea vântului. De menționat că pe soluri superficiale pivotul se dezvoltă anevoios, sistemul devenind superficial și faptul că în primii ani rădăcina se dezvoltă greu în adâncime, puieții suferind de secetă. Acest brad a crescut pe un sol moale si namolos, in apropierea unui rau, si care din cauza unei iesiri din matca a raului a fost scos din radacina.
Veioza Boafte.
La veioza din aceasta poza am folosit un copacel de fag , o bucata dintr-o scandura de brad, un abajur de sticla si 4 "boafte"( termen popular). Fagul este un arbore cu scoarță netedă, albicioasă sau cenușie, cu frunze ovale, mărunt zimțate pe margini, cu lemnul tare si este utilizat în industria mobilei, printre altele. Aceste boafte "cresc" pe tulpina copacului si s-au format prin procesul de curgere lenta a sevei. Aceasta curgere lenta a aparut in locul unde copacul a fost ranit din cauza unei lovituri sau a insectelor, in urma procesului de regenerare au rezultat aceste boafte. Pana acum am gasit acest model de boafte doar pe fag, brad si molid( pe molid am gasit doar de dimensiuni mici). Pot fi si de marime mai mare in functie de varsta copacului, un exemplu se poate vedea la categoria "Lucrari decorative sau ornamentale", produsul de artizanat "Peisaj rustic pe boafta".
Aplica rustica Sorin. In poza urmatoare ii prezentata tot o aplica rustica la care am folosit o radacina de brad si un abajur, dar se mai poate pune inca un abajur, in functie de preferinte. Am tratat radacina cu lac incolor pentru a se pastreze aspectul natural al ei. Dimensiunile acestui corp de iluminat rustic sunt: inaltimea=1,20 m si latime=70 cm(in partea cea mai lata).
Veioza Georgy. Aceasta veioza am confectionat-o dintr-o iasca si 11 copacei, montati in astfel incat sa formeze un abajur. Am folosit un lac cu nuanta de pin, aplicat in doua straturi pentru o mai buna protectie. Iasca creste un timp indelungat, durata de crestere poate atinge 30 de ani. Partea germinativa a ciupercii are o forma de consola ce are dimensiuni intre 10-30 si o grosime de pana la 20 cm. Corpul ciupercii este de o culoare cenusie deschisa, care cu timpul devine de o culoare mai inchisa pana la negru.Iasca este la periferie semicirculara, cu partea superioara bombata acoperita cu o crusta dura cu incretituri concentrice. Partea inferioara este plana, de culoare bruna, prevazuta cu pori. Deja în perioada neolitică, iasca (trama) a fost folosită la aprinderea focului. Mai târziu în evul mediu ea a fost fiartă curățită de crustă și apoi îmbibată cu o soluție de nitrat de amoniu sau urină și apoi uscată. Astfel preparată, era suficientă numai o scânteie pentru aprinderea ei. Până în secolul XIX a fost folosită în farmacie sub numele de „Fungus chirurgorum” pentru oprirea hemoragiei. Necesarul de iască a fost în acel timp foarte mare, ajungându-se la importul ei din Scandinavia. În Europa de vest iasca mai este folosită și astăzi în scop decorativ, sau în florărie la confecționarea coroanelor funerare. În România din iască se confecționează pălării, genți sau alte obiecte de artizanat pentru turiști.
Veioza Costy. La aceasta veioza rustica am folosit o creanga de fag ,doar curatandu-se de scoarta fara a interveni la forma naturala. Abajurul si acel suport l-am facut din sipci de brad. La aceasta veioza rustica am folosit lac cu nuanta de cires.
Veioza Elena. Aceasta veioza am facut-o dintr-o radacina de carpen, pe care am intors-o invers si pe care am montat abajurul, confectionat din sipci de brad. Suportul veiozei ii de fapt o "boafta" (teren popular) de brad.
Veioza rustica cu etajere
Poza corp de iluminat rustic. Aceasta veioza are inaltimea de 90 cm si am confectionat-o dintr-un varf de brad, pe care l-am montat invers decat a crescut in natura; i-am pastrat 3 crengi pentru a construi acele 3 etajere. Acesta ii varful unui brad care a fost taiat pentru a fi folosit ca material de constructie, fac aceasta precizare pentru a nu fi acuzat ca distrug padurea.
Poza candelabru rustic.
In poza de mai jos este prezentat un candelabru rustic pe care l-am confectionat dintr-o creanga de fag, curatat de scoarta neteda, de culoare cenusie-albicioasa. Aceasta creanga este dintr-o singura bucata, aceasta ii forma ei naturala; la care i-am pus un glob de sticla.
Poza veioza rustica.
La aceasta veioza am folosit o bucata dintr-un trunchi de brad care in urma unei rupturi a dat "nastere" acestei ciudatenii. In mijlocul ei era plina de lemn putred pe care l-am indepart cu o dalta pentru lemn pentru a ramane doar lemnul sanatos si binenteles curatat de scoarta. Acest brad a avut scoarta cu solzi poligonali din cauza varstei inaintate, care se curata foarte greu si in plus este si rasinoasa, din cauza ca lemnul era inca 'viu'. Pe acest trunchi de brad am lipit sipci pentru a masca dulia si becul dar si pentru ca lumina sa fie distribuita intr-un mod cat mai placut si mai rustic. Sipcile le-am lipit cu aracet de lemn care dupa uscare devine incolor.
Veioza rustica Traian.
Pentru aceasta veioza am folosit un abajur, o radacina de molid si o bucata de scandura care prezinta o ciudatenie. Abajurul l-am facut din sipci de brad pe care le-am lipit cu aracet incolor formand astfel 3 'placi' pe care le-am aranjat in forma de triunghi si le-am legat cu sfoara subtire. Radacina este de la un molid tanar care a fost scos din radacina in urma unei defrisari de padure. Molidul este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea până la 50 m și diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu coroană piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.Înrădăcinarea este trasantă, de aceea suferind des doborâturi de vânt.
Posts
0 comments:
Post a Comment