Am facut aceasta postare pentru a prezenta modelele de copaci din care imi iau o parte din materia prima.
In prima poza este prezentat un nuc. Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri înălţime. Are trunchiul gros şi scoarţa netedă, argintiu-cenuşie. Are crengi puternice, coroana foarte largă şi bogată. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi, glabre. Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, închis la culoare, foarte rezistent, preţios. Se foloseşte pentru mobilă de lux, pentru piese de lux în ornamentaţii şi decorări, pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux, în confecţionarea de casete scumpe pentru bijuterii ş.a.m.d. Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata, cat si prelucrate.Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarte putin folosit la noi in tara. Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod, comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani si dupa 15-16 ani da productii mari. In urmatoarele doua poze se pot vedea doi arbori de esenta de pin.
Acest copac a fost doborat in urma unei defrisari pentru curatarea unui loc. 
Anomalii si defecte de structura a copacilor
Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautata si de necesara ca si alte surse de materii prime. Tulpinele si coroanele arborilor constituie varitabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante organice.Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si catranul, padurile ne daruiesc prin lemn produs actual-si prin carbune-produs fosil al tesuturilor lor- materii prime de o deosebita importanta.
Uneori, arborii prezinta "abateri" de la caracteristicile speciei, oferind o morfologie originala, cu modificari ale compozitiei chimice, a proprietatilor sau a structurii lemnului.
Cauzele care produc aceste schimbari sunt dintre cele mai diverse. Astfel curbura (devierea axei trunchiului), infurcirea (bifurcarea tulpinii) sunt defecte de forma datorate unei gospodarii irationale a padurii, fie actiunii mecanice a vantului sau greutatii zapezii, la arborii cu coroana asimetrica. Alte defecte, cum sunt galmele sau canecula (valurarea suprafetei trunchiului) pot aparea ereditar sau in anumite conditii de vegetatie.
Defectele de forma nu sunt de dorit, prin faptul ca reduc cantitatea de lemn utilizabil, pe cand anomaliile si defectele de structura pot, de cele mai multe ori, sa sporeasca valoarea estetica a lemnului.
Fibra normala (creata, inclinata, rasucita, incalcita), defect cauzat de diversi factori (aglomerarea mugurilor, dorminzi, traumatisme, exces de vigoare vegetala, etc.) este mult apreciata datorita desnului obtinut prin debitarea lemnului. Cu toate ca se prelucreaza greu, lemnul prezinta astfel de defecte este cautat si se incearca chiar obtinerea lui prin diferite metode. La paltin sau la frasin, fibra creata apare in mod natural, dar se poate obtine si artificial prin presari discontinui sau taierea lemnului cu cutite profilate. In schimb, fibra rasucita (care apare la molid, brad, pin, stejar, carpen) are dezavantajul ca prezinta dificultati la prelucrariile mecanice. Deosebit de apreciata ramane fibra incalcita, formata de multe ori in galmele ce apar in portiunea coletului de nuc sau mesteacan.
Un defect de structura nedorit, mai ales atunci cand este vorba de lemnul de rezonanta, il constituie inegalitatea inelelor anuale. Tot sunt si buclele, nodurile , lemnul de tractiune sau de compresiune.
Arbori vii sau dobarati mai pot sa prezinte intreruperi in tesutul lemnos, datorate fie desprinderi, fie ruperi elementelor anatomice componente dupa directii si pe distante diferite. Se pot intalni gelivuri( crapaturi logitudinale cu directie radicala), roluri( desprinderea tesutului lemnos dupa conturul inelului anual) cadranuri( desprinderea tesutului lemnos dupa directia razelor medulare) cat si o serie de crapatri interne sau la suprafata, datarata actiuni factorialor climatici.
O larga categorie de anomalii o produc patrunderea pe diferite cai( fisuri, gauri, raniri, etc.) in duramenul lemnului a hifelor unor ciuperci. Datorita secretiei lor( enzime, toxime) hifele excita tesuturile favorizand aparitia duramenului fals, mijlocul prin care corpul se apara impotriva daunatorului microscopic. Duramenul fals se intalneste frecvent la unele specii lemnoase, primind diferite numiri populare, dovada cunoasterea lor inca din vechime de catre padurari: inima rosie a fagului, inima de ger a fagului, inima stelata a fagului, inima bruna a frasinului, inima rosietica a stejarului, inima negricioasa a paltinului, inima cenusie a plopului si teiului. Uneori culoriile vii, desenele originale (stea, mozaic, inlele cromatice) ale acestui lemn mai dur, mai greu mai putin hidrofil dar si mai casant ca cel normal, indrteptatesc folosirea lui pentru confectionarea unor obiecte artizanale sau confectionarea de rondele de lemn (in sectiune tranversala) folosite ca aplice sau suporti.
Posts
0 comments:
Post a Comment